Mai bine de 70 de ani, pădurea Vulturi din comuna Popricani, jud. Iași, a adăpostit urmele atrocităților înfăptuite în vara anului 1941. Rămășițele a zeci de femei, copii, bătrâni și bărbați au fost scoase la suprafață din două gropi comune în 2010, respectiv 2019, după decenii de tăcere. Cine au fost făptașii? Care era profilul victimelor? Care a fost mobilul crimelor? Cum au decurs cercetările? Într-un dialog moderat de Elisabeth Ungureanu, realizat cu Irinel Rotariu, procurorul militar care a coordonat cercetarea penală în cazul gropilor comune de la Popricani.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Introducerea disciplinei Istoria evreilor. Holocaustul în trunchiul comun al învățământului liceal și profesional din România a generat un dialog intens, cu opinii pro și contra. Dar cum privesc elevii noua disciplină?

Ce a adus în plus noua oră de istorie? Cât de relevantă este istoria Holocaustului astăzi și de ce este studiată alături istoria evreilor în România?

Ana Bărbulescu, cercetător la Institutul „Elie Wiesel” i-a invitat pe Alexia Constantinescu și Andrei Nete, elevi la Colegiul Național „Iulia Hașdeu” din București, la un dialog deschis despre noua materie și rolul ei în formarea unor cetățeni activi civic.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Ne place sau nu, ziduri din orașele noastre au devenit spații unde comunități diverse își proiectează nemulțumirile, frustrările, revendicările, mesajele politice sau abilitățile artistice. Adesea, le evaluăm pe toate ca parte a aceleiași forme de manifestare pe care unii o numesc arta urbană, iar alții vandalism.

Ce este de fapt arta urbană? Permite ea manifestarea discursului instigator la ură ?

Despre convergența și divergența dintre arta urbană și manifestările radicale, despre rolul și locul artiștilor în combaterea discursului instigator la ură, despre responsabilitate, într-un dialog cu Robert Obert, artist urban.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!